Oamenii asociază iubirea cu acel sentiment de afecțiune dintre două persoane. Deși iubirea este considerată a fi unul dintre cele mai pure și frumoase sentimente umane, există multe situații în care acest sentiment a condus unele persoane la realizarea unor fapte teribile, chiar macabre. Pentru a putea discuta despre modul în care iubirea a influențat deciziile unor persoane inocente și fără tendințe criminale, mă voi concentra pe prezentarea relației dintre ,,Partners in Crime”. Poveștile de dragoste și nevoia de afecțiune au fost capabile să schimbe la 180 de grade caracterul unor persoane obișnuite, conducând la unele dintre cele mai mediatizate crime din istoria umanității.
Iubirea ne influențează profund deciziile
Iubirea ne face să acționăm irațional. Ce trebuie să înțelegem de aici? În primul rând ar trebui înțeles faptul că iubirea – și în general emoțiile – ne influențează profund deciziile. Așa ajungem să facem orice pentru o persoană apropiată fără să ne mai gândim la consecințele deciziilor noastre (De câte ori ni s-a întâmplat să facem un lucru pe care în mod normal nu l-am fi făcut, dar totuși am făcut un compromis și ne-am încălcat cel mai probabil principiile din cauza faptului că țineam la o anumită persoană și ne era frică să o pierdem?). Așadar, fiind influențați de sentimentele noastre pentru cineva ajungem să luăm niște decizii iraționale – acesta fiind și motivul pentru care ,,liderii” din duo-urile criminale au reușit sa-și convingă partenerul/partenera să-i urmeze și să comită diverse crime pentru ei.
Întrucât iubirea ne influențează deciziile, trebuie să ne întrebăm de ce aceasta deține o asemenea putere. Oamenilor le este, pur și simplu, frică de singurătate. Cine nu-și dorește să aibă un partener sau o parteneră cu care să-și petreacă viața (la urma urmei acesta este și scopul vieții în opiniile multora: formarea unei familii), cu care să împartă diverse evenimente sau momente, pe care să se bazeze? Astfel, nu e de mirare că frica de a nu fi iubit și de a rămâne singur este principalul motiv pentru care oamenii aleg să facă sacrificii importante.
Relațiile de tip ,,partners in crime”
Duo-urile criminale au reprezentat un subiect de mare interes pe parcursul timpului, dar, acesta a căpătat o atenție impresionantă în ultimii ani. Principalele motive ale acestei celebrități contemporane sunt: atracția oamenilor pentru pericol și interesul cercetătorilor orientat către înțelegerea și explicarea motivațiilor criminalilor. Întrucât un procentaj destul de ridicat dintre criminali prezintă diverse afecțiuni mentale – cele mai comune fiind schizofrenia, psihopatia sau chiar depresia -, consider că ar trebui să fim atenți la trecerea de la iubire la psihopatie în această relație dintre ,,Partners in Crime”.
The Lonely Hearts Killers
Acest prim duo criminal numit ,,The Lonely Hearts Killers” este format din Martha Beck și Raymond Martinez Fernandez. Titulatura provine din faptul că cei doi își întâlneau victimele în cluburile destinate oamenilor singuri (lonely hearts clubs) pe care le găseau publicate în ziare, victime pe care le-au sedus și jefuit înainte de a le ucide.
Raymond Fernandez era un comerciant în marină în Al Doilea Război Mondial și a lucrat o perioadă pentru agențiile de informații britanice. În 1945 a plecat cu nava spre S.U.A. pentru a-și căuta un loc de muncă, iar în timpul acestei călătorii Raymond a suferit un accident care i-a fracturat craniul, respectiv lobul frontal, iar acest accident este considerat a fi motivul principal pentru comportamentul său social și sexual deviant. Acesta a trăit o copilărie dificilă întrucât tatăl său nu i-a permis să meargă la școală și l-a forțat să facă muncă de servitori. La o vârstă fragedă s-a căsătorit cu Encarnacion Robles, o femeie cu care a avut patru copii (detaliu pe care i l-a comunicat doar Marthei Beck) și a petrecut un an la închisoare în Florida unde, datorită unui coleg de închisoare haitian, acesta a început să creadă în voodoo și în magie neagră, iar după ce a fost eliberat în 1946, acesta a învățat arta seducției prin voodoo, afirmând că astfel de practici i-au oferit ,,șarmul” de a atrage femeile. La scurt timp după, acesta a început să scrie scrisori către femeile pe care le-a găsit într-un club al oamenilor singuri numit ,,Mother Dinene’s Friendly Club”. Acesta încerca să le câștige încrederea, după care le fura banii și dispărea din viața lor, iar întrucât victimele sale se simțeau prea jenate de aceste întâmplări, ele refuzau să-l reclame poliției.
Iubirea ne poate face să acționăm irațional, să ignorăm principiile morale și să nu ne gândim la consecințele acțiunilor noastre
Una dintre victimele sale a fost Jane Lucilla Thompson, o bucătăreasă divorțată (care deși a murit din cauza unor cauze necunoscute, se crede că Raymond este cel care a ucis-o la 8 noiembrie 1947) căreia acesta i-a falsificat testamentul și i-a preluat toate bunurile. În același an, acesta a întâlnit-o pe Martha Beck, o asistentă supraponderală din Pensacola, Florida tot prin intermediul cluburilor pentru oamenii singuri. Inițial acesta și-a propus doar să o jefuiască, dar din cauza unor evenimente – concedierea Marthei de la locul de muncă, și lăsarea celor doi copii ai săi la ,,Armata Mântuirii” pentru a-i putea fi alături lui Raymond – acesta i-a permis să rămână cu el, explicându-i totodată și schema sa de escrocare a femeilor, iar întrucât Martha era îndrăgostită de el, i-a ignorat defectele și a acceptat să-i fie complice, prezentându-se deseori femeilor pe care le escrocau drept sora sau cumnata lui, dar, după scurt timp, au apărut semne de gelozie din partea Marthei pentru femeile cu care Raymond avea relații.
Deși acest duo criminal s-a ,,lăudat” cu uciderea a 17 femei, dovezile arată că numărul victimelor este undeva în jurul cifrei 4. Mai exact, este vorba despre: Esther Henne, Myrtle Young, Janet Fay și Delphine Downing – aceasta din urmă fiind ultima lor victimă întrucât la puțin timp după uciderea ei, cei doi au fost arestați. Delphine Downing era o văduvă tânără care trăia în Michigan împreună cu fiica sa în vârstă de doi ani, Rainelle. În momentul în care Raymond și Delphine au început o relație, aceasta le-a permis lui și Marthei să se mute la ea, dar a rămas foarte suspicioasă în privința poveștii pe care cei doi o spuneau. Pe data de 28 februarie 1949, Raymond a împușcat-o pe Delphine cu revolver-ul fostului ei soț și a îngropat-o în ciment în subsolul casei sale. Însă, din fericire, vecinii lui Delphine au anunțat poliția în acea zi de dispariția ei iar la scurt timp după aceea, în momentul în care polițiștii au percheziționat casa și au găsit mormântul improvizat, Raymond și Martha au fost prinși și duși la interogatoriu.
La interogatoriu cei doi și-au recunoscut crimele, întrucât în Michigan nu mai exista pedeapsa cu moartea, dar aceștia au fost trimiși la New York, loc unde pedeapsa capitală era o opțiune. Ajunși aici aceștia au încercat să convingă jurații de faptul că erau bolnavi psihic, dar fără vreun rezultat. După un proces ce s-a derulat pe o durată de 44 de zile, cei doi au fost executați cu scaunul electric pe 8 martie 1951, în închisoarea ,,Sing Sing”. În așteptarea pedepsei, se spune că Raymond le-a comunicat doctorilor că o simpatiza pe Martha, dar nu știa dacă o iubea, iar cu două ore înainte de execuție, Raymond i-a trimis un mesaj Marthei în care scria: ,,Aș dori să țip în lume dragostea pe care o simt pentru tine.”
Edith Thompson și Frederick Bywaters
Edith Thompson era considerată o femeie atractivă în vârstă de 28 de ani, care era căsătorită cu Percy Thompson, un funcționar de transport maritim în vârstă de 32 de ani. Cei doi nu au avut vreun copil și au dus o viață mai mult decât decentă.
Deși cei doi aveau o viață relativ frumoasă, Edith avea o aventură cu un tânăr de 20 de ani pe nume Frederick Bywaters. Aventura acestora a început în 1921, pe când i-a însoțit pe soții Thompson într-o vacanță pe Insula Wight. Frederick s-a mutat ca chiriaș în timp ce aștepta un viitor loc de muncă la bordul navei, dar a fost dat afară de către Percy deoarece era ,,prea prietenos” cu soția sa. Până atunci însă, acesta a fost martorul unei dispute violente între soții Thompson, iar la scurt timp după dispută acesta a consolat-o pe Edith, ceea ce i-a făcut să se apropie. Următoarea sa îmbarcare a avut loc pe 9 septembrie 1921 și a continuat s-o vadă pe Edith pe ascuns, până când s-au cazat într-o noapte la un hotel sub nume false. În data de 4 octombrie 1922, Frederick Bywaters l-a ucis pe Percy Thompson prin înjunghiere. Datorită actualului chiriaș al familiei Thompson, Fanny Lester, care a informat poliția de prezența lui Frederick Bywaters în viața familiei Thompson, și după ce polițiștii au găsit mai multe scrisori de dragoste între Edith și Bywaters (62 de scrisori, iar în multe dintre acestea Edith îi povestea lui Bywaters cum a încercat în repetate rânduri să-și părăsească soțul sau descria cum a încercat să-l omoare), aceștia au reușit să facă legătura între ei și crimă și i-au arestat pe amândoi.
Acesta și-a recunoscut crima în fața polițiștilor susținând că Edith nu a avut vreun amestec, motivul său fiind acela că Percy Thompson nu își trata cum trebuia nevasta, iar Edith a declarat poliției că a strigat de mai multe ori după ajutor, dar a refuzat să-i dezvăluie identitatea lui Bywaters, declarând doar că un bărbat ,,misterios” i-a ucis soțul, ceea ce ne poate trimite cu gândul la faptul că iubirea ei pentru Bywaters nu i-a permis să-l reclame. Deși Bywaters a continuat până în ziua execuției lor să susțină că Edith este nevinovată și că decizia de a-l ucide pe Percy Thompson a fost în totalitate doar a sa, și deși mai mult de un milion de oameni au cerut guvernului amânarea sentinței lui Edith, considerând-o nevinovată, aceștia au fost executați în data de 9 ianuarie 1923, în Londra, în închisori separate.
Bonnie Parker și Clyde Barrow
Nu se poate discuta despre ,,Partners in Crime” fără Bonnie Parker și Clyde Barrow. Atât povestea lor de dragostea cât și istoria lor de jafuri și crime dintre 1932 și 1934 (o serie ce s-a întins mai exact pe durata a 21 de luni) i-a făcut pe aceștia probabil cel mai celebru duo criminal.
Clyde Barrow a fost al cincilea din cei șapte copii ai familiei Barrow. Făcea parte dintr-o familie săracă. Acesta și-a început seria de crime la vârsta de 16 ani, pe când jefuia magazine mici – acestea erau niște acte care nu-l scoteau în evidență, cu excepția poliției. La o petrecere, într-o noapte din 1930, Clyde a întâlnit o fată care-și dorea mai mult de la viață, la fel ca el: era vorba de Bonnie Parker, o fată drăguță și ambițioasă – se crede. Oamenii care au cercetat povestea lor de iubire susțin că între cei doi a fost ,,dragoste la prima vedere”; că cei doi căutau aprobarea celuilalt, că-și doreau acțiune – se crede că atunci când s-au întâlnit, cei doi au găsit exact ceea ce fiecare căuta. La puțină vreme după ce s-au cunoscut, Clyde a intrat la închisoare din cauza unui furt de mașini, și cu toate că mama lui Bonnie a implorat-o pe fiica ei să-l uite pe Clyde, aceasta a refuzat întrucât cei doi și-au jurat unul altuia să rămână împreună pe veci.
Pe parcursul relației, pe lângă jafurile comise alături de gașca lor, aceștia au ucis și mai mulți polițiști în centrul Statelor Unite ale Americii. Povestea lor de dragoste a luat sfârșit la data de 23 mai 1934, într-o ambuscadă de-a lungul unei autostrăzi între orașele Gibsland și Sailes, în Bienville, Louisiana. Se crede că cei doi au fost trădați de un prieten, ceea ce a condus la faptul ca polițiștii din Texas și Louisiana să realizeze această ambuscadă. Când cei doi au încercat să fugă, polițiștii au deschis focul și i-au ucis pe cei doi – se crede că s-au tras peste 140 de gloanțe în doar câteva secunde. Deși cei doi erau de-a dreptul îndrăgostiți, aceștia au fost îngropați în cimitire separate din Dallas.
De la iubire la psihopatie și apoi la crimă
Există o linie subțire între iubire și psihopatie. În cele mai multe cazuri, această linie este depășită. De la iubire oamenii ajung la obsesie, și apoi la psihopatie. Obsesia este o caracteristică comună în relația dintre ,,Partners in Crime”. Aceasta este foarte des confundată cu iubirea, iar acest lucru este de înțeles: există anumite particularități comune. Oamenii obsesivi sunt în marea majoritate narcisiști și chiar posesivi, ceea ce le afectează rațiunea și capacitatea de a lua decizii. Unii psihologi numesc acest sentiment ,,iubirea obsesivă patologică”, iar această afecțiune nu doar că este distructivă, dar conduce și la diverse fapte macabre făcute ,,pentru iubire”. Există o legătură între iubirea obsesivă patologică și violență, iar această legătură este latura cea mai dezastruoasă a dependenței romantice. Aceste persoane pot face acte de-a dreptul terifiante, iar motivele pot varia, ca de exemplu durerea emoțională profundă, traume din copilărie, trădare reală sau percepută, pierderea controlului, teama de a fi singur, iar lista ar putea continua.
Pe lângă obsesie, oamenii de știință au descoperit că una dintre principalele caracteristici ale ,,liderilor” unor echipe este că aceștia suferă de psihopatie – de obicei este vorba de oamenii care nu au remușcări, sunt ,,reci” din punct de vedere emoțional, sadici, etc. Acum ne putem întreba de ce cei care suferă de această afecțiune au o putere uriașă de control asupra partenerilor lor. Răspunsul oferit de către psihologi la această întrebare privește ,,șarmul psihopatic” pe care aceste persoane îl au – mai exact, este vorba despre abilitatea acestora de a se afla mereu în capul persoanei pe care doresc s-o controleze. Explicația psihologilor este că acești oameni nu au distracții, se văd ca niște prădători care își vânează ,,prada”, ascultă ce vorbesc partenerii lor cu ei doar pentru a afla cum să-i manipuleze mai ușor. Aceștia caută persoane vulnerabile, persoane care să li se supună necondiționat – din acest motiv majoritatea partenerilor acestor duo-uri nu comiseseră vreo crimă până să se îndrăgostească de un asemenea om.
Principalul motiv pentru care sunt comise crimele în duo-urile criminale este iubirea. Acest sentiment are capacitatea de a ne face să acționăm irațional, să ignorăm principiile morale și să nu ne gândim la consecințele acțiunilor noastre. Mânați de frica de singurătate, oamenii sunt dispuși să renunțe la absolut orice pentru acea persoană pe care ei o consideră specială. Să ne ferim, așadar, de iubirile obsesive.
